Evoluția curățării covoarelor: de la obiceiuri străvechi la confort și conveniență

Evoluția curățării covoarelor: de la obiceiuri străvechi la confort și conveniență

Ca orice lucru sau proces care nu apare brusc peste noapte, curățarea covoarelor are și ea o istorie. Iar ca să ajungă la forma actuală de astăzi s-au făcut tot felul de încercări și experimente. 

Prima dovadă a procedurilor de curățare a covoarelor datează undeva prin secolul al XIX-lea. Aceste proceduri au fost o urmare a revoluției industriale, când ideile noi au fost suficient de sclipitoare ca să constituie cu adevărat un impact major asupra curățeniei caselor din marile orașe din Europa și America de Nord. Până atunci, singura metodă și modă totodată a protejării covoarelor a fost acoperirea zonelor problematice punând bucăți de material , în zonele des accesate (sub mese, scaune) prevenind astfel vărsarea directă a lichidelor pe covor. Cele mai bogate case din Europa obișnuiau să acopere toate suprafețele covoarelor în timpul unor evenimente importante ținute în casă sau chiar când lipseau de acasă o perioada mai îndelungată.

Vâltoare de Maramureș folosită pentru spălatul covoarelor

Din cauza lipsei unei infrastructuri corespunzătoare a ventilației din perioada respectivă, casele erau umplute cu praf și funingină, ceea ce a dus la găsirea unor soluții pentru a combate această problemă. În vremea respectivă oamenii aveau casele împodobite cu covoare, semn de belșug. De aceea, interesul de a avea covoarele curate și în stare bună era un subiect important pentru ei. Soluția pe care au găsit-o a fost pur și simplu să bată covoarele cu mături pentru a scăpa de praf, nisip și funingine. Din păcate, această metodă nu era suficientă când venea vorba de eliminarea petelor.

Gospodinele creative și administrator caselor, au notat într-un jurnal de întreținere a casei încercările lor de a scoate petele de ulei, cerneală și grăsime. Procesul implica spălarea covoarelor cu suc de lămâie și coaja fierbinte a unei pâini albe. După acest procedeu, covorul era clătit foarte bine cu apă curată și lăsat afară la uscat, când vremea permitea acest lucru.

Tehnicile de curățare s-au  îmbunătățit în timp și au fost publicate chiar și sfaturi pentru frecvența necesară a curățării covoarelor și modul de măturare a lor ca nu cumva să se deterioreze. Una dintre metodele sofisticate pentru a curăța covorul era un amestec specific ca raport dintre apă și fiere de taur. Acest amestec formează acidul oxalic, cunoscut ca unul dintre cei mai tari acizi organici.

Cu timpul, oamenii au început să folosească produse petroliere rafinate pentru îndepărtarea petelor imprimate în covoare. S-a ajuns în momentul în care au început să le vopsească, dar, din nefericire acest lucru a dus de cele mai multe ori la micșorarea lor. Combinațiile nu încetau să apară. Au folosit pastă de argilă în combinație cu apă, lăsată peste noapte sau doar câteva ore. S-a încercat înlocuirea acestei paste cu cloroformul, decolorând țesătura covoarelor.

În timp, a apărut prototip de aspirator manual care necesită o forță umană, ca mai apoi, după alte încercări, noi inventatori au produs aspiratorul care seamănă cu cel din zilele noastre, primul funcționa pe bază de ulei iar mai apoi cu motor electric.

Trăim în perioada în care tehnologia pare că atinge un vârf al apogeului. Toate acestea spre folosul nostru și a ne face viața mult mai ușoară. Nu uităm de vâltorile din zonele rurale unde, în lipsa spălătoriilor moderne de covoare de care ne bucurăm astăzi, curățarea covoarelor se făcea manual. Privind în urmă cu apreciere pentru strămoșii noștri, putem observa confortul oferit de tehnologie și de firmele dedicate de curățenie din Timișoara, pe plan local, cum au ridicat un stres de pe cap și ne-au salvat timp prețios.

Ecomid este un rezultat al evoluției și deținem un departament specializat în acest sens, o  curatatorie de covoare și tapițerii, situată în Timișoara, Bulevardul 16 Decembrie 1989, nr.43,  care prestează servicii de calitate înaltă la prețuri oneste pentru fiecare client. Folosim  tehnologie de ultimă generație, pentru a păstra curățenia la ea acasă. Iar acea casă trebuie să fie orice casă!